Luna ianuarie in 30 zile:

Intru aceasta zi, pomenirea Sfantului, sfintitului Mucenic Ipolit, papa al Romei, si a celor impreuna cu dansul Censorin, Sabin si Hrisia fecioara si a celorlalti douazeci de Mucenici.

Acestia au trait pe cand imparatea Claudiu (41-54), loctiitor al lui fiind Ulpius Romul. Si Censorin era intaiul sfetnic la curte, magistru cu dregatoria. Si, parat fiind si intrebat, a marturisit pe Hristos, pentru aceea in temnita l-au aruncat. Si multe minuni se faceau de dansul, cu puterea lui Hristos, incat si un mort a inviat. Care lucru vazandu-l, toti ostasii ce se intamplasera acolo, au crezut in Hristos; drept aceea, le-au taiat capetele, fiind la numar douazeci. Apoi, au adus si pe fericita Hrisia fecioara, la intrebare, ca pe o crestina, pe care spanzurand-o, cu vine de bou au batut-o si cu foc i-au ars coastele ei si au aruncat-o in temnita si, iarasi dupa cateva zile scotand-o, cu pietre i-au sfaramat falcile si cu ciocan de plumb au batut-o pe spate, apoi, o piatra legandu-i de grumajii ei, intru adancul marii au aruncat-o. Si asa, Sfanta fecioara si-a sfarsit patimirea sa, cea pentru Hristos. Iar fericitul Sabin cu ciocan greu a fost batut pe trup si pe un lemn spanzurat si cu faclii ars; niste munci ca acestea rabdand si lui Dumnezeu multumind, si-a dat duhul. De acestea instiintandu-se, marele Ipolit arhiereul a mers la Roma, la dregator si i-a mustrat salbaticia si neomenia sa, bautor de sange numindu-l pe el, iar pe Hristos Dumnezeu si Facator a toate, cu indrazneala L-a marturisit. Deci, de slujitorii dregatorului, a fost batut si alte muncii au facut lui paganii, apoi legandu-i lui mainile si picioarele, in mare l-au aruncat. Si asa, mucenicia implinindu-se, imparatiei lui Dumnezeu s-a facut mostenitor.