Acasă Rugăciuni Învățătură Site-uri Catehism Sărbători Cărți Contact
Pastorala la �nvierea Domnului 2004

+ TEOCTIST

DIN MILOSTIVIREA LUI DUMNEZEU
ARHIEPISCOP AL BUCURE�TILOR,
MITROPOLIT AL MUNTENIEI �I DOBROGEI,
LOC�IITOR AL CEZAREEI CAPADOCIEI
�I PATRIARH AL BISERICII ORTODOXE ROM�NE

IUBITULUI NOSTRU CLER, CINULUI MONAHAL
�I DREPTCREDINCIO�ILOR CRE�TINI, HAR �I PACE
DE LA DUMNEZEU-TAT�L, IAR DE LA NOI,
P�RINTEASC� BINECUV�NTARE

"C�t este de sf�nt�, cu adev�rat, �i �ntru totul pr�znuit� aceast� noapte de m�ntuire" (Din c�nt�rile canonului �nvierii)

Cucernici P�rin�i slujitori, Iubi�i fii �i fiice duhovnice�ti,

�i anul acesta ne-a �nvrednicit Bunul Dumnezeu s� s�var�im sfin�ita c�l�torie a Marelui Post, bine �tiind �i m�rturisind �mpreun� cu imnograful bisericesc c�: "Mai luminat dec�t soarele str�lucind postul, darul cel cu mult� lumin� veste�te tuturor: razele Crucii �i str�lucirile cinstitei Patimi �i Ziua �nvierii cea m�ntuitoare" [1]. A�a sunt �ntocmite toate r�nduielile Sfintei noastre Biserici, ca �ntotdeauna s� putem privi �i ajunge, prin durerile dar �i lumina Crucii, la bucuria �nvierii. Iar bucuria �nvierii Domnului este �i bucuria pentru izb�virea noastr� din moarte �i din "frica mor�ii" (Evrei 2, 15), din p�cat �i de cel ce avea "st�p�nia mor�ii" (2, 14), adic� de diavolul. Acesta a fost nimicit, ne spune Sf�ntul Ioan Gur� de Aur, c�ci "Sculatu-S-a Hristos �i au c�zut diavolii. �nviat-a Hristos �i nici un om nu este �n groap�; c�ci Hristos, scul�ndu-Se din mor�i, �ncep�tura celor adormi�i S-a f�cut" [2]. Posibilitatea dob�ndirii acestei cununi de la Dumnezeu, cu care �i �ncheie Sf�ntul Ioan Gur� de Aur cuv�ntul s�u, se cuvine s� ne reverse �n suflet o nespus� m�ng�iere. Dac� lu�m aminte la via�a str�mo�ilor no�tri, de�i zbuciumat�, observ�m c� ei au vie�uit ca fii ai �nvierii. Aceasta le-a dat lor sensul vie�ii �i faptelor lor, aceasta i-a �inut �n �nv���tura Bisericii �n greaua perioad� a dictaturii totalitariste.

Iubi�i credincio�i,

Dac� privim via�a lumii, din trecutul �ndep�rtat al istoriei p�n� �n zilele noastre, ne d�m seama c� izvorul tuturor relelor, suferin�elor, r�zboaielor �i al oric�ror conflicte se afl� �n trufia omului �ndep�rtat de Dumnezeu �i de voia Sa cea sf�nt� �i m�ntuitoare, sfid�nd astfel nu numai Cuv�ntul lui Dumnezeu de iubire, dreptate �i adev�r, ci �i drepturile sfinte ale semenilor s�i. Spre dob�ndirea acestor valori ale �mplinirii voii lui Dumnezeu ne cheam� Sf�nta noastr� Biseric� prin glasul sfin�itului ei slujitor: "Veni�i de primi�i lumin�!". Primind cu evlavie aceast� lumin� din Lumina �nvierii Domnului, �n chip firesc ne asum�m �i responsabilitatea de a o p�stra cu credincio�ie, ca pe un dar m�ntuitor, ca pe o c�l�uz� a min�ii, a voin�ei �i, �n special, a vie�ii �i faptelor noastre. Aceast� lumin� a �nvierii �i, deci, a Bisericii noastre, trebuie s� fie lumina c�l�uzitoare nu numai a noastr�, ci �i a omenirii �i istoriei spre �inta des�v�r�irii lor, r�nduit� �nc� de la �nceput de Dumnezeu.

Lumina �nvierii ne p�ze�te pa�ii de r�t�ciri suflete�ti �i trupe�ti, fiind �n acela�i timp singurul leac pentru t�m�duirea celui "r�nit la suflet cu sabia p�catului �i v�t�mat cu multe r�ut��i" [3]. Cu tainic �n�eles, cel mai lung Psalm, 118, scris de Sf�ntul Prooroc �i Rege David, pream�rind legea, �ndrept�rile �i poruncile lui Dumnezeu, cele de via�� d�t�toare, spune: "Oric�rei des�v�r�iri eu i-am vazut hotarul, porunca Ta hot�rnicie n-are" (Ps. 118, 96). Cu adev�rat, iubi�ii mei, voia Tat�lui ceresc este des�v�r�ita �i f�r� hotar, deoarece �nsu�i Domnul nostru Iisus Hristos, �n vremea slujirii m�ntuirii noastre a spus ucenicilor ce-L invitau la mas�: "M�ncarea Mea este s� fac voia Celui ce M-a trimis �i s�-I �mplinesc lucrarea" (Ioan 4, 34). Vorbind despre fericita foame dup� �mplinirea voii lui Dumnezeu, Domnul ne vorbe�te, de fapt, despre bucuria ve�nic�, binele cel mai de dorit, dob�ndit prin ascultarea total� de Tat�l S�u. Despre aceast� bucurie Sf�ntul Apostol Pavel t�lm�ce�te astfel: "pentru bucuria pus� �nainte-I, a suferit crucea, n-a �inut seama de ocara ei �i a �ezut de-a dreapta tronului lui Dumnezeu" (Evrei 12, 2).

Iubi�i P�rin�i, slujitori ai sfintelor altare, �i dreptm�ritori cre�tini,

�ntr-adev�r, "Dumnezeu, M�ntuitorul nostru, spune Sf�ntul Apostol Pavel, voie�te ca to�i oamenii s� se m�ntuiasc� �i la cuno�tin�a adev�rului s� vin�" (I Tim. 2, 3-4). Dar, �n dob�ndirea m�ntuirii este nevoie �i de contribu�ia voii omene�ti, c�ci Cel Care ne-a d�ruit libertatea voin�ei, cre�ndu-ne dup� chipul S�u, o �i respect�, a�tept�nd s� vad� �n ce parte o vom face noi s� se �ncline: spre lumin�, sau spre �ntuneric; spre binecuv�ntare, sau spre blestem; spre bucurie, sau spre chin; spre comuniune, sau spre singur�tatea egoismului; spre priveghere, sau spre somnul spiritual. Altfel spus: spre via��, sau spre moarte.

Libertatea alegerii ne va a�eza �i pe noi - cum deja i-a �mp�r�it �i pe cei de dinaintea noastr�, �ncep�nd chiar cu ziua Sfintei �nvieri a Domnului - �ntr-una din cele dou� cete: cea a fiilor �nvierii (Luca 20, 36), sau ai "zilei", sau ai "luminii", �i cea a fiilor nop�ii, sau "ai �ntunericului" (I Tes. 5, 5), sau ai "neascult�rii" �i, prin urmare, ai "m�niei" (Efes. 2, 2, 3). �tim cu to�ii bine c� �n lumea de ast�zi nici cuvintele frumoase, me�te�ugite, �i nici vorbitorii iscusi�i nu lipsesc. Ba chiar ne-am obi�nuit s� vedem cum concep�ii, atitudini �i practici �ndoielnice, cu v�dite efecte distructive asupra persoanei umane, sunt promovate, ceea ce trebuie s� ne alarmeze. Unii dintre fra�ii no�tri se las� subjuga�i de �n�el�toarele �nf��i��ri �i �ndrept��iri ale r�ului, nemaiput�nd s� vad� �n ele ceea ce, de fapt, acestea reprezint�: forme de t�g�duire a Adev�rului �i Legii dumnezeie�ti, o respingere a harului m�ntuitor rev�rsat asupra lumii prin Crucea �i �nvierea Domnului. Fiind �nc�lcat� �n acest chip �nv���tura evanghelic�, este nesocotit �nsu�i Izvorul ei, singurul care poate da omului "lumina vie�ii" (Ioan 8, 12).

Cei �ntru toate credincio�i Domnului Hristos �i Bisericii Lui se feresc de "duhul care lucreaz� acum �n fiii neascult�rii" (Efes. 2, 2), c�ci lor li se �mp�rt�e�te "�n�elepciunea lui Dumnezeu cea �ntru tain�, cea ascuns�" (I Cor. 2, 7). S� lu�m aminte, iubi�i p�rin�i slujitori, c� aceast� �n�elepciune duhovniceasc� de Sus trebuie s� ne ajute pe noi, cei c�rora ne-a fost d�ruit� prin hirotonie misiunea de a �n�elege �i vesti prin graiul faptelor, mai bine dec�t ceilal�i semeni �i fra�i ai no�tri, starea �n care se afl� omenirea �ndep�rtat� de lumina �nvierii lui Hristos. Astfel, cunosc�nd cauzele spiritual-morale ale schimb�rilor, fenomenelor �i pericolelor din lumea de azi, omenirea a�teapt� de la noi, cei chema�i de Duhul Sf�nt la aceast� slujire, o mai responsabil� participare la alinarea suferin�elor semenilor no�tri. �mpreun� cu credincio�ii �ncredin�a�i spre slujire, cu care alc�tuim, dup� cum spune Sf�ntul Apostol Petru, "poporul lui Dumnezeu" (I Petru 2, 10), trebuie s� ne afl�m �ntr-o ne�ncetat� stare de veghe spiritual� pentru a lua aminte la modalit��ile nea�teptate prin care p�catul se furi�eaza �n prezent �n via�a �i sufletele oamenilor, �ndeosebi ale tinerilor, atr�g�ndu-i spre de�ert�ciunile pierz�toare. Ca "fii ai �nvierii", dar �i ca �mpreun� lucr�tori la zidirea Bisericii p�rin�ilor no�tri �i a celei din inima noastr�, �mpreun� cu credincio�ii, s� fim prin faptele noastre m�rturisitori ai �nvierii lui Hristos, ai puterii �i dorin�ei Sale de a salva omul �i lumea de azi din lan�urile necredin�ei, indiferen�ei �i dispre�ului fa�� de semen, care este chipul lui Dumnezeu.

Cunoa�tem c� uneori pare greu de �ndeplinit porunca divin� prin care ni se cere s� neglij�m propriile necazuri �i lipsuri pentru a lua aminte la cele ale semenilor mai �ndurera�i dec�t noi. �i totu�i, iat� cum ne �nva�� Sf�ntul Ioan Gur� de Aur adev�rul acestei porunci: "Nenum�rate bun�t��i dob�ndim, deci, c�nd ne supunem St�p�nului, c�nd ascult�m de poruncile Lui �i c�nd, la fel ca patriarhul Avraam, nu iscodim poruncile pe care ni le d�, ci, ca ni�te slujitori recunosc�tori, �mplinim cele poruncite �i l�s�m pe seama St�p�nului ra�iunea acestor porunci. Dac� ne vom �nva�a s� g�ndim a�a, vom putea fi la fel de ascult�tori ca dreptul Avraam �i vom putea dob�ndi acelea�i cununi" [4].

A�adar, spre a ne �nvrednici de aceste cununi �i pentru a ne �mplini misiunea noastr� pastoral�, iubi�i p�rin�i slujitori ai sfintelor altare �i fra�i cre�tini, v� rog din suflet �mpreun� cu Sf�ntul Apostol Pavel: "s� umbla�i cu vrednicie, potrivit chem�rii cu care a�i fost chema�i" (Efes. 4, 1).

Aceste cuvinte ne-au c�l�uzit pa�ii �i �n r�stimpul de dup� decembrie 1989, binecuv�ntata vreme de restaurare a libert��ii. Astfel, acest crez sf�nt ne-a �nsufle�it �i �ndrumat spre ajutorarea semenilor afla�i �n suferin�� - orfani, bolnavi, b�tr�ni p�r�si�i - , acei "fra�i prea mici" ai Domnului (Matei 25, 40), pentru care slujire fiii Bisericii noastre str�mo�e�ti au oferit �n cursul anului trecut peste 116 miliarde de lei. Nu spre lauda cuiva m�rturisim aceste fapte, ci spre lauda lui Dumnezeu �i a Bisericii noastre dreptm�ritoare. Aceea�i re�nsufle�ire a lucr�rii noastre misionare a f�cut ca �n �ar� �i chiar la comunit��ile rom�ne�ti din afara grani�elor ei s� se zideasc� �n ace�ti ani de libertate sute de sfinte loca�uri: biserici, catedrale, m�n�stiri �i schituri.

Din acela�i izvor al luminii �nvierii a luat �ndemn �i pururea pomenitul, de vie memorie, cel dint�i Patriarh al Bisericii noastre, Miron Cristea, care, v�z�nd c� Biserica Ortodox� Rom�n�, de�i �n�l�at� �n anul 1925 la rangul de Patriarhie, nu are biseric� patriarhal�, a luat ini�iativa �n�l��rii "Catedralei M�ntuirii Neamului". Vitregia vremurilor l-a �mpiedicat s� �nceap� aceast� lucrare, s�v�r�irea ei fiind l�sat� ca sf�nt� datorie urma�ilor s�i. Lu�nd aminte la �mplinirea acestui testament spiritual cu valoare sf�nt�, la propunerea noastr�, Sf�ntul Sinod al Bisericii noastre �i Adunarea Na�ional� Bisericeasc� au hot�r�t s� purcedem la definitivarea formelor de �ncepere a lucr�rilor de amplasare �i zidire a acestui Sf�nt Loca�.

Cel ce a biruit moartea �i ne-a f�cut p�rta�i acestei bucurii ce se �mplete�te cu cea a Sfintelor Pa�ti - �mp�rt�it� anul acesta de �ntreaga cre�tin�tate - , ne-a ajutat, dup� multe �i grele eforturi, s� dob�ndim terenul ocupat �n prezent de monumentul eroilor comuni�ti, dezafectat. Pe acest teren se va �n�l�a Catedrala Patriarhal�, �n apropierea "Morm�ntului Eroului Necunoscut" din Parcul Carol, spre a r�m�ne al�turi, cu valoare de Simbol, �n nemurirea neamului nostru. De aceea hramul catedralei este "�n�l�area Domnului", zi na�ional� de pomenire a eroilor, �i "Sf�ntul Apostol Andrei", P�rintele spiritual al credincio�ilor ortodoc�i rom�ni. Cu lacrimi de bucurie v� rog, iubi�ii mei fra�i �i surori �n Domnul Hristos, s� rugam pe Dumnezeu, Cel �n Treime l�udat, s� ne ajute s� ducem la �ndeplinire aceast� n�zuin�� sf�nt�.

Pun�ndu-v� la inim� aceste g�nduri �i p�rinte�ti �ndemnuri, rog pe "Dumnezeul p�cii, Cel ce L-a sculat din mor�i pe Domnul nostru Iisus, Marele P�stor al oilor prin s�ngele unui testament ve�nic, s� v� �nzestreze cu tot ceea ce este bun spre a-I face voia, lucr�nd �ntru noi ceea ce e bine pl�cut �naintea Lui, prin Iisus Hristos, C�ruia fie-I slava �n vecii vecilor!" (Evrei 13, 20-21). De aici, din re�edin�a Sfintei noastre Patriarhii, lu�nd lumina din Lumina �nvierii ce str�luce�te �n candela Paraclisului Sf�ntul Gheorghe, v� urez tuturor s�n�tate �i pace, vestindu-v� cu sf�nt� �mbr�ti�are:

Hristos a �nviat!

Al vostru p�rinte duhovnicesc, pururi rug�tor c�tre Prea Sf�nta Treime,


+ TEOCTIST

DIN MILOSTIVIREA LUI DUMNEZEU
ARHIEPISCOP AL BUCURE�TILOR,
MITROPOLIT AL MUNTENIEI �I DOBROGEI,
LOC�IITOR AL CEZAREEI CAPADOCIEI
�I PATRIARH AL BISERICII ORTODOXE ROMANE


Note:
1. Triod, Editura Institutului Biblic �i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom�ne, Bucuresti, 2001, p. 153.
2. Penticostar, Editura Institutului Biblic �i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom�ne, Bucure�ti, 1988, p. 27.
3. Triod, ed. cit, p. 217.
4. Omilii la Facere, XLVII, trad. de Pr. D. Fecioru, col. P.S.B., vol. 22, Editura Institutului Biblic �i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom�ne, Bucure�ti, 1989, p.153.
ICOANA ZILEI
SFINȚII ZILEI
CĂRȚI ORTODOXE
(via librarie.net)